Efectele legăturii de atașament asupra dezvoltării individului

Diana Tatoiu

Așa cum am menționat și în postările anterioare, legătura de atașament are capacitatea de a influența formarea și devoltarea modelului de lucru intern (Groth et al., 2014). Modelul de lucru intern reprezintă acele lentile de la ochelari prin care copilul se vede pe sine, pe cei din jurul sau și modalitatea în care interacțiunile umane funcționează (Lightfoot, Cole și Col, 2003). Acest model de lucru intern se referă la cogniții (reprezentările mentale) despre propria persoană și despre relațiile cu ceilalți, pe care copilul le formează și le organizează din interacțiunile dintre figura de atașament și el (Groth et al., 2014). Aceste reprezentări mentale au rolul de a ghida gândurile, comportamentele și emoțiile pe care copilul le va resimți de-a lungul vieții în relațiile cu ceilalți, în interacțiunile sociale (Lightfoot, Cole și Col, 2003; Waters et al., 1994).

            În cadrul postării anterioare, am explicat ce fel de practici parentale influențează modul de formare a unui anumit tip de atașament. Porinind de la toate aceste informații, există diferite tipuri de consecințe, în funcție de tipul de atașament creat în relația părinte-copil.

            Dacă ne raportăm la atașamentul securizant, consecințele asupra dezvoltării sunt semnificativ pozitive. Un copil care și-a securizat legătura dintre el și figura paternă, va prezentă competențe socio-emoționale ridicate (Colle și Del Guidice, 2010; Sroufe et al., 2010), abilități dezvoltate de reglare emoțională (Waters et al., 2010), abilități de auto-reglare comportamentală și emoțională în situații percepute ca fiind stresante în perioada preșcolarității (Fernandes et al., 2021). De asemenea, atașamentul securizant s-a asociat pozitiv cu proactivitatea comportamental-socială de respectare a regulilor și de protejare a sănătății personale și a celorlalți în perioada adolescenților împotriva COVID-19 (Coulombe și Yates, 2021).

            Spre deosebire de acesta, atașamentul insecurizant este sugerat de adoptarea unor comportamente dezadaptative (Bowlby, 1973; Bowlby, 1980). Teoria atașamentului evidențiază faptul că indivizii sunt motivați de nevoia de a stabili conexiuni puternice cu oameni de la care consideră că ar putea primi suport emoțional. Astfel, un stil insecurizant în ceea ce privește relația cu părintele nu va satisface această nevoie, fapt care ar putea avea consecințe negative asupra dezvoltării (Nakhoul at al., 2020). Dacă avem în vedere consecințele atașamentului insecurizant, putem identifica o serie de probleme de internalizare și externalizare (Fearon et al., 2010; Groth et al., 2012), abilități scăzute de relaționare cu covârstnicii (Groth et al., 2014). În plus, un stil insecurizant încurajează negativ modalitatea de abordare a situațiilor sociale și cea de satisfacere a trebuințelor de relaționare și de conectare socio-emoțională cu celelalte persoane (Estevez, Jauregui și Lopez‐Gonzalez, 2019).

            Surse bibliografice:

            Baumrind, D. (2005). Patterns of parental authority and adolescent autonomy. New Directions for Child and Adolescent Development, 2005(108), 61–69. doi:10.1002/cd.128

Baumrind, D. (1991). The Influence of Parenting Style on Adolescent Competence and Substance Use. The Journal of Early Adolescence, 11(1), 56–95. doi:10.1177/0272431691111004

Bell, N. J., Forthun, L. F., & Sun, S.-W. (2000). Attachment, Adolescent Competencies, and Substance Use: Developmental Considerations in the Study of Risk Behaviors. Substance Use & Misuse, 35(9), 1177–1206. doi:10.3109/10826080009147478

Estevez, A., Jauregui, P., & Lopez‐Gonzalez, H. (2019). Attachment and behavioral addictions in adolescents: The mediating and moderating role of coping strategies. Scandinavian Journal of Psychology. doi:10.1111/sjop.12547

Nakhoul, L., Obeid, S., Sacre, H., Haddad, C., Soufia, M., Hallit, R., … & Hallit, S. (2020). Attachment style and addictions (alcohol, cigarette, waterpipe and internet) among Lebanese adolescents: a national study. BMC psychology, 8(1), 1-10.

Ainsworth, M. D. S. (1982). 14. The Development of Infant-Mother Attachment. In In Thebeginning (pp. 133-143). Columbia University Press.;

Blatt, S. J., & Blass, R. B. (1990). Attachment and separateness: A dialectic model of the products and processes of development throughout the life cycle. The psychoanalytic study of the child, 45(1), 107-127.;

Bowlby, J. (1979). The bowlby-ainsworth attachment theory. Behavioral and Brain Sciences, 2(4), 637-638.;

Bowlby, J. (1988). Developmental psychiatry comes of age. The American journal of psychiatry.;

Bretherton, I. (1992). The origins of attachment theory: John Bowlby and Mary Ainsworth. Developmental psychology, 28(5), 759.;

Fitton, V. A. (2013). Attachment theory: History, research, and practice. Child and adolescent psychotherapy and psychoanalysis, 121-143.

McLeod, S. (2009). Attachment theory. Simply psychology.;

Waters, E., Posada, G., Crowell, J. A., & Lay, K. L. (1994). The development of attachment: From control system to working models. Psychiatry, 57(1), 32-42.;

Weinfield, N. S., Sroufe, L. A., Egeland, B., & Carlson, E. (2008). Individual differences in infant-caregiver attachment: Conceptual and empirical aspects of security.

            Stormshak, E. A., Bierman, K. L., McMahon, R. J., & Lengua, L. J. (2000). Parenting Practices and Child Disruptive Behavior Problems in Early Elementary School. Journal of Clinical Child Psychology, 29(1), 17–29. doi:10.1207/s15374424jccp2901_3

Bretherton, I. (1992). The origins of attachment theory: John Bowlby and Mary Ainsworth. Developmental psychology, 28(5), 759.;

Colle, L., & Del Giudice, M. (2011). Patterns of attachment and emotional competence in middle childhood. Social Development, 20(1), 51-72.;

Del Giudice, M., & Belsky, J. (2010). Sex differences in attachment emerge in middle childhood: An evolutionary hypothesis. Child Development Perspectives, 4(2), 97-105.;

Finet, C., Waters, T. E. A., Vermeer, H. J., Juffer, F., Van IJzendoorn, M. H., Bakermans-Kranenburg, M. J., & Bosmans, G. (2020). Attachment development in children adopted from China: the role of pre-adoption care and sensitive adoptive parenting. Attachment & Human Development, 1–21. doi:10.1080/14616734.2020.1760902;

Fitton, V. A. (2013). Attachment theory: History, research, and practice. Child and adolescent psychotherapy and psychoanalysis, 121-143.

Groh, A. M., Fearon, R. P., Bakermans-Kranenburg, M. J., Van IJzendoorn, M. H., Steele, R. D., & Roisman, G. I. (2014). The significance of attachment security for children’s social competence with peers: A meta-analytic study. Attachment & human development, 16(2), 103-136.;

Lightfoot C., Cole M., Col S.R. (2003). The Development of Children 7^th Edition (pg. 207-221);

Main, M., & Solomon, J. (1986). Discovery of a new, insecure-disorganized/disoriented attachment pattern. In M. Yogman & T. B. Brazelton (Eds.), Affective development in infancy (pp. 95–124). Norwood, NJ: Ablex.

Main, M., & Solomon, J. (1990). Procedures for identifying infants as disorganised/disoriented during the Ainsworth Strange Situation. In M. T. Greenberg, D. Cicchetti, & E. M. Cummings (Eds.), Attachment in the preschool years (pp. 121–160). Chicago, IL: University of Chicago Press.

McLeod, S. (2009). Attachment theory. Simply psychology.;

Nelson III, C. A., Zeanah, C. H., Fox, N. A., Marshall, P. J., Smyke, A. T., & Guthrie, D. (2007). Cognitive recovery in socially deprived young children: The Bucharest Early Intervention Project. Science, 318(5858), 1937-1940.