Funcțiile executive din perioada preșcolarității
Diana Tatoiu
Atunci când răspunsurile automate nu sunt suficiente pentru a rezolva o sarcină de ordin cognitiv, funcțiile executive joacă un rol ajutător. Funcțiile executive sunt utile și esențiale în situații noi și/sau care implică un conflict, în care este nevoie de concentrare și procesare informațională profundă și atunci când acțiunea sub un impuls inițial poate să nu fie productivă (Diamond & Lee, 2011; Garon, 2016). Cu alte cuvinte, acestea sunt procese de control cognitiv necesare în procesul de auto-reglare atunci când există un scop (Diamond & Lee, 2011).
În componența lor există trei tipuri de procese: comutarea atenției (engl. task-shifting), controlul inhibitor și memoria de lucru (Garon, Bryson & Smith, 2008; Miyake et al., 2000).
Când ne gândim la acestea, este important de reținut faptul că ele nu acționează separat sau izolat de alte procese (Garon, Bryson & Smith, 2008; Zelazo, Carlson & Kesek, 2008). De asemenea, este esențial de precizat faptul că există o unitate și diversitate în ceea ce le privește, ele nefiind complet independente (Garon, Bryson & Smith, 2008; Miller et al., 2012; Zhou, Chen & Main, 2012). În ceea ce privește perioada preșcolarității, procesele executive sunt dificil de diferențiat, deoarece acest fapt va fi posibil odată cu dezvoltarea abilităților cognitive și maturizarea resurselor mentale de care dispun (Miller et al., 2012; Zhou et al., 2012). Funcționarea acestor procese mentale este dependentă, în special, de cortexul prefrontal și de regiunile neuronale cu care această zonă a cortexului este interconectată (Fiske & Holmboe, 2019; Huizinga, Dolan & Van der Molen, 2006); motiv pentru care funcționarea lui eficientă are loc doar spre finalul adolescenței: undeva spre sfârșitul adolescenței târzii și începutul perioadei de adult emergent (Fiske & Holmboe, 2019; Thompson & Steinbeis, 2020). Astfel, vor avea loc o serie de modificări esențiale, în cadrul celor trei etape de dezvoltare: la finalul primului an de viață, la vârstele de 3-5/6 ani și 11-12 ani (Thompson & Steinbeis, 2020; Zelazo, Carlson & Kesek, 2008).
Datorită faptului că în cadrul acestei postări ne-am îndreptat atenția în prezentarea generală a funcțiilor executive din perioada preșcolarității, în următoarea publicație vom prezenta fiecare proces în parte împreună cu beneficiile acestora.
Bibliografie:
Diamond, A., & Lee, K. (2011). Interventions shown to aid executive
function development in children 4 to 12 years old. Science, 333(6045),
959-964.
Fiske, A., & Holmboe, K. (2019). Neural substrates of early executive
function development. Developmental Review, 52, 42-62.
Garon, N. (2016). A review of hot executive functions in
preschoolers. Journal of Self-Regulation and Regulation, 2,
57-80.
Garon, N., Bryson, S. E., & Smith, I. M. (2008). Executive function in
preschoolers: a review using an integrative framework. Psychological
bulletin, 134(1), 31.
Garon, N., Smith, I. M., & Bryson, S. E. (2014). A novel executive
function battery for preschoolers: Sensitivity to age differences. Child
Neuropsychology, 20(6), 713-736.
Huizinga, M., Dolan, C. V., & Van der Molen, M. W. (2006). Age-related
change in executive function: Developmental trends and a latent variable analysis. Neuropsychologia, 44(11),
2017-2036.
Miller, M. R., Giesbrecht, G. F., Müller, U., McInerney, R. J., &
Kerns, K. A. (2012). A latent variable approach to determining the structure of
executive function in preschool children. Journal of cognition and
development, 13(3), 395-423.
Miyake, A., Emerson, M. J., & Friedman, N. P. (2000). Assessment of
executive functions in clinical settings: Problems and recommendations.
In Seminars in speech and language (Vol. 21, No. 02, pp.
0169-0183). Copyright© 2000 by Thieme Medical Publishers, Inc., 333 Seventh
Avenue, New York, NY 10001, USA. Tel.:+ 1 (212) 584-4663.
Miyake, A., Friedman, N. P., Emerson, M. J., Witzki, A. H., Howerter, A.,
& Wager, T. D. (2000). The unity and diversity of executive functions and their
contributions to complex “frontal lobe” tasks: A latent variable
analysis. Cognitive psychology, 41(1), 49-100.
Morra, S., Panesi, S., Traverso, L., & Usai, M. C. (2018). Which tasks
measure what? Reflections on executive function development and a commentary on
Podjarny, Kamawar, and Andrews (2017). Journal of Experimental Child
Psychology, 167, 246-258.
Thompson, A., & Steinbeis, N. (2020). Sensitive periods in executive
function development. Current Opinion in Behavioral Sciences, 36,
98-105.
Zelazo, P. D., Carlson, S. M., & Kesek, A. (2008). The development of
executive function in childhood.
Zhou, Q., Chen, S. H., & Main, A. (2012). Commonalities and differences
in the research on children’s effortful control and executive function: A call
for an integrated model of self‐regulation. Child development
perspectives, 6(2), 112-121.