Beneficiile funcțiilor executive în preșcolaritate
Dina Tatoiu
Așa cum am menționat și în articolul anterioar, în cadrul acestei postări ne îndreptăm atenția atât asupra beneficiilor funcțiilor executive, cât și asupra câtorva aspecte relaționate cu dezvoltarea acestora în perioada preșcolarității.
Termenul de inhibiție face referire atât la capacitatea de a rezista la impulsul de a oferi un răspuns imediat, automat, în ciuda unei reacții mai potrivite, cât și la abilitatea de a ignora informațiile nesemnificative din mediu în favoarea celor necesare și relevante pentru tipul de sarcină derulat (Diamond & Lee, 2011). Cu alte cuvinte, acesta este un proces executiv de control, întrucât se ocupă de inhibiția comportamentală și cea atențională (Diamond & Lee, 2011; Garon, 2016). Inhibiția este esențială atunci când vorbim despre disciplină și schimbare, datorită faptului că ajută la formarea unei toleranțe față de amânarea recompensei, prin faptul că impune utilizarea unor strategii specifice (Miller et al., 2012; Zhou et al., 2012). De asemenea, este o funcție care antrenează atenția selectivă, susținută și concentrarea/ focalizarea pe sarcină. În ceea ce privește dezvoltarea acestui proces, studiile (Thompson & Steinbeis, 2020; Zelazo, Carlson & Kesek, 2008) demonstrază faptul că în jurul vârstei de 3/4 ani există o creștere semnificativă în ceea ce privește coordonarea activării comportamentale și inhibiție, iar începând cu vârsta de 4 ani un comportament automatizat, reflex, poate fi inhibat în funcție de o regulă mentală; fiind posibilă acțiunea conform acelei reguli (Fiske & Holmboe, 2019; Huizinga, Dolan & Van der Molen, 2006).
În ceea ce privește memoria de lucru, aceasta este o abilitate care ne permite atât să manipulăm informațional datele din mediu, cât și să reținem anumite informații, prin faptul că ajută la menținerea în minte a acestora (Diamond & Lee, 2011; Garon, 2016). Memoria de lucru este un proces excutiv relevant, datorită faptului că joacă un rol esențial în planificarea și monitorizarea activității/ progresului în sarcină, identificarea obstacolelor și acționarea conform alternativelor, relaționarea conținuturilor de la o secvență la alta dintr-un film sau joc video, formarea de conexiuni între informațiile din trecut și cele prezente (Diamond & Lee, 2011; Garon, 2016; Miller et al., 2012; Zelazo, Carlson & Kesek, 2008). Raportându-ne la procesul de dezvoltare a memoriei de lucru, este important de avut în vedere faptul că începând cu vârsta de 3/4 ani, vor fi prezente o serie de îmbunătățiri la nivelul capacității sau a volumului memoriei de lucru și la nivelul acurateței și complexității operațiilor cognitive pe care copiii au capacitatea să le realizeze în raport cu conținutul ce trebuie procesat (Thompson & Steinbeis, 2020; Zelazo, Carlson & Kesek, 2008). Acest progres poate fi identificat prin creșterea abilității de manipulare și actualizare a informațiilor din memoria de lucru, având în vedere creșterea nivelului de dificultate și acuratețea prelucrărilor informaționale (Fiske & Holmboe, 2019; Huizinga, Dolan & Van der Molen, 2006).
Cel de al treilea proces executiv menționat este comutarea (engl. task-shifting), un concept ce face referire la flexibiltatea cognitivă (Diamond & Lee, 2011). Această funcție face referire la capacitatea de a trece de la o sarcină la una nouă, de la un stimul sau set mental la unul diferit, dar care, într-o anumită măsură, intră în conflict unele cu celelalte (Diamond, 2013; Diamond & Lee, 2011; Garon, 2016). Când ne raportăm la comutarea atenționlă, trebuie să ținem cont de faptul că este dependentă de atenția executivă, fiind relevantă pentru integrarea și coordonarea funcțiilor executive (Rothbart & Posner, 2001). În ceea ce privește procesul de dezvoltare, se merită a fi menționate următoarele aspecte relevante în ceea ce privește comutarea (Garon, Bryson & Smith, 2008; Miyake et al., 2000; Miller et al., 2012; Zhou et al., 2012). Pentru început, se formează un set mental; pentru ca în următoarea etapă, trecerea de la un set mental inițial la altul să fie posibilă. În cadrul acestei treceri, se dezvoltă perseverența, aptitudinea de a se dezangaja de la un set mental anterior pentru a face posibilă angajarea asupra unui set nou (Diamond, 2013; Diamond & Lee, 2011; Miller et al., 2012; Zhou et al., 2012). Datorită faptului că vorbim despre puterea setului mental inițial depinde de atât de gradul de similaritate, cât și de cel de automatizare, creșteri semnificative ale performanței la diverse sarcini de schimbare a focusului atențională vor putea fi identificate în jurul vârstei de 4 ani (Fiske & Holmboe, 2019; Huizinga, Dolan & Van der Molen, 2006).
Concluzionând, datorită faptului că funcțiile executive sunt extrem de importante și utile în procesul de adaptare la solicitări din mediul extern și intern, se merită ca acestea să fi antrenate. Ca urmare, studiile (Diamond & Lee, 2011) demonstrează faptul că programele complementare curriculei existente și curriculul școlar sunt benefice în acest aspect, împreună cu exercițiul fizic, artele marțiale, tehnicile de mindfulness. De asemenea, exercițiul computerizat și combinația dintre jocurile video și cele non-computerizate sunt la fel de eficiente în procesul de cultivare sau modificare a funcțiilor executive (Diamond & Lee, 2011).
Bibliografie:
Diamond, A., & Lee, K. (2011). Interventions shown to aid executive function development in children 4 to 12 years old. Science, 333(6045), 959-964.
Fiske, A., & Holmboe, K. (2019). Neural substrates of early executive function development. Developmental Review, 52, 42-62.
Garon, N. (2016). A review of hot executive functions in preschoolers. Journal of Self-Regulation and Regulation, 2, 57-80.
Garon, N., Bryson, S. E., & Smith, I. M. (2008). Executive function in preschoolers: a review using an integrative framework. Psychological bulletin, 134(1), 31.
Garon, N., Smith, I. M., & Bryson, S. E. (2014). A novel executive function battery for preschoolers: Sensitivity to age differences. Child Neuropsychology, 20(6), 713-736.
Huizinga, M., Dolan, C. V., & Van der Molen, M. W. (2006). Age-related change in executive function: Developmental trends and a latent variable analysis. Neuropsychologia, 44(11), 2017-2036.
Miller, M. R., Giesbrecht, G. F., Müller, U., McInerney, R. J., & Kerns, K. A. (2012). A latent variable approach to determining the structure of executive function in preschool children. Journal of cognition and development, 13(3), 395-423.
Miyake, A., Emerson, M. J., & Friedman, N. P. (2000). Assessment of executive functions in clinical settings: Problems and recommendations. In Seminars in speech and language (Vol. 21, No. 02, pp. 0169-0183). Copyright© 2000 by Thieme Medical Publishers, Inc., 333 Seventh Avenue, New York, NY 10001, USA. Tel.:+ 1 (212) 584-4663.
Miyake, A., Friedman, N. P., Emerson, M. J., Witzki, A. H., Howerter, A., & Wager, T. D. (2000). The unity and diversity of executive functions and their contributions to complex “frontal lobe” tasks: A latent variable analysis. Cognitive psychology, 41(1), 49-100.
Morra, S., Panesi, S., Traverso, L., & Usai, M. C. (2018). Which tasks measure what? Reflections on executive function development and a commentary on Podjarny, Kamawar, and Andrews (2017). Journal of Experimental Child Psychology, 167, 246-258.
Rothbart, M. & Posner, M. (2001). Mechanism and variation in the development of attentional networks. In C. Nelson & M. Luciana (Eds.), Handbook of developmental cognitive neuroscience (pp. 353–363). Cambridge: MIT.
Rothbart, M. K., & Rueda, M. R. (2005). The development of effortful control.
Rueda, M. R., Posner, M. I., & Rothbart, M. K. (2004). Attentional control and self-regulation. Handbook of self-regulation: Research, theory, and applications, 2, 284-299.
Rueda, M. R., Posner, M. I., & Rothbart, M. K. (2016). The development of executive attention: Contributions to the emergence of self-regulation. In Measurement of Executive Function in Early Childhood (pp. 573-594). Psychology Press.
Thompson, A., & Steinbeis, N. (2020). Sensitive periods in executive function development. Current Opinion in Behavioral Sciences, 36, 98-105.
Zelazo, P. D., Carlson, S. M., & Kesek, A. (2008). The development of executive function in childhood.
Zhou, Q., Chen, S. H., & Main, A. (2012). Commonalities and differences in the research on children’s effortful control and executive function: A call for an integrated model of self‐regulation. Child development perspectives, 6(2), 112-121.