Impactul tehnologiei asupra dezvoltării
Diana Tatoiu
Prezența tehnologiei este esențială în viețile noastre, iar accesul la aceasta este un aspect crucial și necesar pentru realizarea activităților zilnice. Evoluția tehnologică este puternică și are capacitatea de a acapara cu ușurința atenția și interesul uman. Datorită beneficiilor pe care tehnologia le-a adus în viața noastră, ne este dificil să ne gândim la câteva aspecte negative ale acesteia. Scopul acestei publicări este de a prezenta câteva dintre efectele pe care tehnologia le exercită asupra dezvoltării umane în perioada copilăriei.
În studiul lor, Kabali și colab. (2015) au subliniat faptul că în Statele Unite ale Americii ¾ dintre copiii cu vârsta de 4 ani dețin propriul telefon mobil, iar mai mult de 90% dintre aceștia au folosit telefonul și tableta de la vârsta de 1 an. Conform studiului realizat în 2019 de către Salvați Copiii România despre utilizarea internetului de către copii, vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp în mediul online este de 9 ani; aproximativ 99% dintre aceștia declară faptul că au un profil pe cel puțin o rețea de socializare. Tot în acest studiu realizat pe populația românească s-a subliniat faptul că vârsta la care copiii încep să acceseze internetul marchează un trend descrescător; 27% petrec mai mult de 6 ore în mediul online (într-o zi obișnuită de școală), iar 48,3% petrec peste 6 ore pe zi (în timpul zilelor libere).
Având în vedere aceste informații, considerăm că este important de menționat faptul că până la vârsta de 2 ani copiii nu au capacitatea și abilitățile cognitive suficient dezvoltate pentru a putea învăța informații relevante din mediul online. Acestora le este dificil să facă transferul informațional de la experiențele din mediul virtual în cel real; funcțiile lor executive (capacitățile atenționale și mnezice și controlul inhibitor) nu sunt suficient de dezvoltate, abilitățile mentale pentru înțelegere simbolică sunt în proces de dezvoltare (Anderson, 1988; Anderson și Kirkorian, 2015; Anderson și colab., 2017; Gentile și Sesma, 2003; Huston și Wright, 1998). Tehnologia este asemenea unui zgomot de fundal până la vârsta de 2 ani pentru un copil, afectând negativ calitatea interacțiunii părinte-copil, interacțiune necesară în procesul de dezvoltare a abilităților de reglare emoțională și a limbajului (Chen și colab., 2020; Matthes și colab., 2021).
Începând cu intervalul de vârsta 3-5 ani, studiile demonstrează prezența unor beneficii asupra dezvoltării: deși este nevoie de suportul și medierea unui adult, copiii pot învăța conținuturile și le pot transfera cu o mai mare ușurință în viața reală de pe ecran, datorită faptului că funcțiile lor executive sunt mai devoltate, abilitățile necesare pentru înțelegerea naturii simbolice a ecranului s-au mai maturizat (Anderson și Kirkorian, 2015; Blumberg și Brooks, 2017; Pempek și Lauricella, 2017). Mai exact, expunerea la programe educaționale adecvate vârstei este asociată semnificativ pozitiv cu dezvoltarea cognitivă și academică (Strouse și colab., 2013).
În cadrul acestei postări ne-am concentrat asupra efectelor tehnologiei asupra procesului de dezvoltare cognitiv în perioada copilăriei; motiv pentru care în postarea viitoare vom aborda rolul adultului ca factor esențial în medierea interacțiunii copilului cu tehnologia.
Bibliografie:
Anderson, D. R. (1988). The impact on children’s education: Television’s influence on cognitive development (No. 2). Office of Educational Research and Improvement, US Department of Education.
Anderson, D. R., & Kirkorian, H. L. (2015). Media and cognitive development. Handbook of child psychology and developmental science, 1-46.
Anderson, D. R., Subrahmanyam, K., & Cognitive Impacts of Digital Media Workgroup. (2017). Digital screen media and cognitive development. Pediatrics, 140(Supplement_2), S57-S61.
Blumberg, F. C., & Brooks, P. J. (Eds.). (2017). Cognitive development in digital contexts. Academic Press.
Chen, C., Chen, S., Wen, P., & Snow, C. E. (2020). Are screen devices soothing children or soothing parents? Investigating the relationships among children’s exposure to different types of screen media, parental efficacy and home literacy practices. Computers in Human Behavior, 112, 106462.
Gentile, D. A., & Sesma, A. (2003). Developmental approaches to understanding media effects on individuals. Media violence and children, 19-37.
Huston, A. C., & Wright, J. C. (1998). Mass media and children’s development.
Kirkorian, H. L., Wartella, E. A., & Anderson, D. R. (2008). Media and young children’s learning. The Future of children, 39-61.
Matthes, J., Thomas, M. F., Stevic, A., & Schmuck, D. (2021). Fighting over smartphones? Parents’ excessive smartphone use, lack of control over children’s use, and conflict. Computers in Human Behavior, 116, 106618.
Pempek, T. A., & Lauricella, A. R. (2017). The effects of parent-child interaction and media use on cognitive development in infants, toddlers, and preschoolers. In Cognitive development in digital contexts (pp. 53-74). Academic Press.
Radesky, J. S., Schumacher, J., & Zuckerman, B. (2015). Mobile and interactive media use by young children: the good, the bad, and the unknown. Pediatrics, 135(1), 1-3.
Strouse, G. A., O’Doherty, K., & Troseth, G. L. (2013). Effective coviewing: Preschoolers’ learning from video after a dialogic questioning intervention. Developmental psychology, 49(12), 2368.
https://www.salvaticopiii.ro/afla-mai-multe/noutati/ziua-sigurantei-pe-internet-2019
https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/92/928f0bff-bffa-447a-9a27-df979ba1008f.pdf