Impactul emoțiilor în deciziile școlare
Diana Tatoiu
Deciziile pot fi considerate a fi o formă cu ajutorul cărora emoțiile au posibilitatea să influențeze acțiunile de zi cu zi ale unei persoane, pentru ca individul să poată să prevină o serie de rezultate nedorite, precum trăirea unor stări emoțional-afective cu valență negativă; acesta fiind motivul pentru care efectele unei decizii sunt resimțite la nivel afectiv (Lerner et al., 2015). Conform mențiunilor realizate în postarea anterioră, în cadrul acestei postări ne vom îndrepta atenția asupra relației dintre influența emoțiilor asupra deciziilor în context educațional în rândul elevilor din clasele terminale.
În sistemul pre-universitar, în clasele terminale (a VIII-a și a XII-a), elevii sunt nevoiți să realizeze o alegere având în vedere multitudinea de opțiuni cu privire la traseul academic pe care își doresc, respectiv ar fi bine, să îl parcurgă. Datorită faptului că decizia pe care vor să o realizeze este importantă, iar gravitatea situației este una ridicată, majoritatea elevilor au dificultăți în luarea unei hotărâri: aceștia sunt confuzi cu privire la care opțiune este mai potrivită, sunt anxioși și sunt incapabili să realizeze o decizie, din cauza faptului că nu știu cu adevărat ce să facă în cazul în care judecata lor a fost greșită (Pekrun, 2009). Conform literaturii de specialitate, acesta este un fenomen cunoscut după conceptul de emoții integrale (engl. integral emotions), care face referire la resimțirea unor emoții ca urmare a faptului că trebuie realizată o decizie, dar pentru care nu sunt suficiente informații în așa fel încât persoana să poată să anticipeze magnitudinea și valența viitoarelor consecințe (Lerner et al., 2015). Mai exact, un elev care resimte un nivel crescut de anxietate într-un moment în care trebuie să ia o hotărâre cu privire la ce profil școlar să parcurgă în perioada liceului sau cu privire la ce facultate să urmeze în dezvoltarea sa academică, poate să îl determine să aleagă o opțiune mai puțin avantajoasă, dar mai ușor de implementat. Având în vedere studiile realizate de Bechara et al. (1999), acest fenomen cognitiv-afectiv este susținut de rezultatele cercetărilor realizate pe pacienți cu leziuni la nivelul cortexului prefrontal ventromedial, o regiune a creierului care este specializată în procesarea cognitivă, funcționarea executivă și afectivitate (Lerner et al., 2015): aceste leziuni de natură neurologică au dus la o reducere a nivelului în care pacienții resimțeau emoțiile; astfel, în momente decizionale, aceștia optau pentru alternative mai riscante (chiar și în ciuda faptului că aveau capacitatea să înțeleagă că alegerea nu era doar una riscantă, ci chiar periculoasă) decât grupul cu participanți care nu prezentau afecțiuni neurologice (Lerner et al., 2015). De asemenea, emoțiile incidentale (engl. incidental emotions) au un impact semnificativ asupra judecăților decizionale, din cauza faptului că starea emoțional-afectivă resimțită în momente de alegere influențează alternativa aleasă: persoanele care se află într-o stare afectivă pozitivă au tendința să realizeze alegeri optimiste, din cauza faptului că sub-apreciază posibile riscuri, comparativ cu cei care selectează o opțiune în momente în care trăiesc emoții negative, din cauza faptului că tind să supra-evalueze posibilele consecințe și optează, astfel, pentru varianta mai pesimistă (Keltner & Lerner, 2010; Lerner et al., 2015). Exemplificând, în cazul elevilor care sunt temători să realizeze o decizie cu privire la viitoarea etapă educațională, s-a observat faptul că aceștia jonglează cu opțiunile pe care le au în funcție de un eșec, respectiv o reușită în plan educațional, precum o notă bună sau mai puțin bună la o evaluare.
În cazul elevilor care se confruntă cu dificultăți în alegerea traseului școlar pe care să îl urmeze, stări psiho-afective, precum anxietatea față de eșec, rușinea unei judecăți greșite, neîncrederea în proprile forțe, pot să se materializeze în blocaj cognitiv (Pekrun, 2009; Raccanello, Brondino & De Bernardi, 2013). Acest fenomen poate să îi afecteze negativ pe unii elevi: se poate ca performanța lor școlară să scadă, ca stima lor de sine să aibă de suferit, se poate ca aceștia să nu mai țină cont de proprile lor pasiuni (de acele materii care le fac plăcere să le învețe) și să aleagă o opțiune, considerată de alții mai benefică pe termen lung datorită trend-urilor existente în prezent sau datorită posibilelor resurse financiare (Gumora & Arsenio, 2002; Pekrun, 2009). În astfel de situații, când elevii se simt în impas cu privire la deciziile școlare pe care trebuie să le realizeze, este recomandat să apeleze la consilierul școlar, să comunice deschis cu apropiații lor (familie, grup de prieteni), să participe la târgurile de facultăți, să întrebe cât mai mulți oameni posibil (care sunt deschiși și sunt dispuși să ajute) despre meseria pe care o practică și în ce constă aceasta.
Emoțiile au o influență cauzală în modul în care gândim, ne comportăm/ reacționăm la solicitările din mediul intern și/ sau extern, în interacțiunile sociale, adică în deciziile pe care le luăm. Altfel spus, emoțiile creionează viețiile oamenilor și stau la baza calității acesteia.
Bibliografie:
Bechara A, Damasio H, Damasio AR, Lee GP. Different Contributions of the Human Amygdala and Ventromedial Prefrontal Cortex to Decision-Making. The Journal of Neuroscience. 1999 Jul 1;19(13):5473–81.
Goll I, Rasheed AA. The Relationships between Top Management Demographic Characteristics, Rational Decision Making, Environmental Munificence, and Firm Performance. Organization Studies. 2005 Jul;26(7):999–1023.
Gumora, G., & Arsenio, W. F. (2002). Emotionality, emotion regulation, and school performance in middle school children. Journal of school psychology, 40(5), 395-413.
Keltner D, Lerner JS. Emotion. Handbook of Social Psychology. 2010 Jun 30;
Lerner JS, Li Y, Valdesolo P, Kassam KS. Emotion and decision making. Annual Review of Psychology. 2015 Jan 3;66(1):799–823.
Shepherd NG, Rudd JM. The Influence of Context on the Strategic Decision-Making Process: A Review of the Literature. International Journal of Management Reviews. 2013 Nov 8;16(3):340–64.
Wang Y, Ruhe G. The Cognitive Process of Decision Making. International Journal of Cognitive Informatics and Natural Intelligence. 2007 Apr;1(2):73–85.
Wilson, R. A., & Keil, F. C. (1999). The MIT Encyclopedia of the Cognitive Sciences (pp. 220-223). The MIT Press. – References – Scientific Research Publishing [Internet]. www.scirp.org. [cited 2024 Feb 10].
Yingxu Wang, Ying Wang, Patel S, Patel D. A layered reference model of the brain (LRMB). IEEE Transactions on Systems, Man and Cybernetics, Part C (Applications and Reviews). 2006 Mar;36(2):124–33.
Pekrun, R. (2009). Emotions at school. In Handbook of motivation at school (pp. 589-618). Routledge.
Raccanello, D., Brondino, M., & De Bernardi, B. (2013). Achievement emotions in elementary, middle, and high school: How do students feel about specific contexts in terms of settings and subject‐domains?. Scandinavian Journal of Psychology, 54(6), 477-484.